Gânduri de dimineaţă: Partea I

                 Treaz de la 5:30 (căci ziua bună se începe de dimineaţă), după puţină muncă, mă gândesc să scriu. Nu am mai scris de mult timp, idei s-au adunat cu carul. Încercăm...

                Când eram mai mic, credeam că lumea o să se schimbe în mai bine. Îmi spuneam că încă nu ne-am obişnuit bine cu democraţia şi de asta sunt toţi aşa. Dar s-a întâmplat invers. Dacă spui cuiva că citeşti, te ia în râs. E ceva rău în asta? E ceva normal şi ar fi de dorit ca marea majoritate a oamenilor să citească (despre cărţi vorbim aici, dar nu cele de joc). Înţeleg, eşti tânăr, simţi nevoia să te distrezi, dar nu trebuie să uităm că peste câţiva ani noi o să trebuiască să arătăm ce putem face pentru ţara asta; pentru asta trebuie să învăţăm şi să nu ne umplem "cutia ucraineană", cum obişnuia să spună un fost profesor, cu tot felul de tâmpenii. Mai trebuie să introducem acolo şi lucruri folositoare. Ne lăsăm prostiţi de alţii, nu e bine. Ar trebui să ne gândim mai mult la ce am putea face. Si putem face multe, mult mai multe decât credem uneori. 

                Apropo de citit, oare nu i-ar ajuta acest lucru pe unii să scrie mai corect? Doar întreb. Am mai scris o dată de agramaţi şi analfabeţi cu aere de "profesori". Măcar învaţă să scrii o înjurătură corect dacă altceva nu poţi. După vreo 2 ani în care am încercat să conving mai multe persoane că "mă-ta" se scrie cu cratimă, a apărut şi o melodie pe tema asta. Mai toţi o ştim. Asta e un fel de lecţie de gramatică în afara şcolii, pe care fără să o vrea, lumea a învăţat-o. Poate ar trebui mai multe astfel de lecţii. Poate ar trebui să nu îi mai copiem pe ţigani (nu am nimic cu ei), pe americani... Dacă lor le place fast-food, noi avem sarmale. Ar trebui lor să le placă sarmalele şi să se îndoape cu ele, nu noi să ne îndopăm cu ce ne bagă ei sub nas. Nu tot ce pare bun e şi sănătos. "Ei şi ce, o viaţă am." O ai, dar trăieşte-o cu cap. La 50 de ani nu vrei să umbli prin spitale, sau să dai toţi banii adunaţi în viaţă pe pastile şi tratamente. 

                Ne plângem de sărăcie, că parlamentarii sunt corupţi, dar vrea măcar unul din voi să schimbe asta? Atitudine ne trebuie, să luăm atitudine împotriva acestor lucruri, împotriva prostiei şi a inculturii. 

                Nu mă aştept să citească cineva ce scriu, dar nu se ştie niciodată. Numai bine!